@nina_lifecoach

#frate #sora #familie #viata #ura

Astăzi am uitat să mai stăm la masă cu frații și surorile noastre. E o durere foarte mare. Ne-am îndepărtat toți fiecare pe drumul lui, care e psihotaric. Mulți sunt, sunt piloc aici și frati și surori, la care, din păcate, părinții chiar nu mai sunt. Dar chiar și acolo, unde părinții sunt, nu mai stăm toți la o masă. Suntem dușmani între noi. Și te întreb, de ce? Asta-i fudulie, asta-i bogățâie, asta-i prostii mari. Și vreau să ajung la toate astea. Da, într-adevăr, am uitat de a sta la masă, de a ne întâlni. Chiar și când sunt părinții, să se bucuri, Doamne, s-au grămădit toți frațe, S-au grămădit toate surorile, nepoță, să bucurăm părinții, chiar dacă nu-s părinții, de a ne duși și tăți la cimiter, chiar numai cu un buchet de flori. Să stăm și să ne aducem acolo aminte fiecare, că mamei atunci m-au ocărât așa, că tatei ne-au învățat, cum să ținem toporașul mână, să tăiem lemne, Că mamei ne-au învățat a face curățânie sau a face și ala borș. Ții-mi minte când am făcut zamă dintr-o găină și nici nu i-am tăiat unghiile la găină. Ții-mi minte când am făcut borșul și ala și nici nu i-am pus sare. Ții-mi minte când mama ne-a zis să fac colțunaș și am făcut colțunaș și să mâncăm un an de zile înainte. Am uitat de amintiri frumoase. Ele în ziua de azi copiii noștri nu le au. Dar noi, ca să le dăm, să le arătăm copiilor noștri viață frumoasă care au fost și ei, copiii noștri, aud că noi povestim. Nu stăm prin telefoane și copiii și noi, dar povestim și copiii aud toți împrejurul a două morminte a părinților noștri și râdem cu lacrimi. De bucurie că suntem toți și de scârbă că părinții nu ne aud, ei ne aud de acolo de sus. S-au luat o masă cu părinții care sunt vii să ne bucurăm, să ne aducem aminte care mamei, poate de acum, părinții au uitat când ne-au ocărât, când n-am dat mâncare la porci Și când am văzut că vine mașina de pe deal și vine mama acasă, da porcul și-a la guviță, că toată mahala aude. Și când intră mama pe poartă și se uită la porc, porcul mănâncă, tăcuma să neacă. Ai, saracul animal, toată ziua nu a mâncat azi. Și ne ocărăștem niște amintiri care sunt din trecut, da, din trecut, dar dacă noi le-am povestit-le în ziua de azi, Despre noi, părinții care sunt în ziua de azi, povestim despre buneii noștri, despre străbuneii noștri. Sunt lumii care vin la mine când ne uităm de unde vine, de la 3-a, 7-a, 9-a, pacalene, cum s-ar zișe. Ei nu știu despre buneii lor, nici cum îi cheamă, nici cine-au fost. Și dacă buneii noștri au avut frați sau surori. Noi nu avem și povesti copiilor noștri. Noi povestim ura dintre frați. Nu, n-ai și căuta, n-ai și grăi cu vărtul, n-ai și căuta la moși, și-așa, și-așa, e moși, e un idiot. Dar și-i să vezi tu la mătuși, așa, e mătuși? Nu, nu, nu, nici vorbă. Hai închidem tema urei. Ură între frați. Hai și-o-mi faci o tradiție, o dată în an, sau la Hramul Satului, sau la Paște, să ne întâlnim și cu nepoți. Și ca nepoți nu stai în telefon, dar stăm peste la masă și să povestim, să râdem și să glumim. Să ne adușim amintii de amintiri frumoase, ca nepoții voștri și a noștri, să-și aduc amintii că au fost bunică, am avut o bunică și un bunel, cării au avut tractoare, cării au avut, au trăit o viață frumoasă. Noi trebuie să transmitem mai departe, cum nouă ni s-a transmis. Hai și-o-mi trăie, prietenește, frățește, să stăm la masă, frățește!

rtx4090-24-02 · 3,327 chars · 250.0s speech of 250.2s

Amuftats; maist m@uainosti laun "pahar" devorbăo

rtx4090-24-02 · 48 chars · 1 frames